Formule și intervale de game
Structura de intervale a celor mai folosite game: tipare de tonuri/semitonuri, offset-uri în semitonuri și note exemplu pornind de la C.
| Gamă | Pași | Semitonuri | Exemplu de la C |
|---|---|---|---|
| Major (Ionian) | W–W–H–W–W–W–H | 0–2–4–5–7–9–11 | C, D, E, F, G, A, B |
| Natural Minor (Aeolian) | W–H–W–W–H–W–W | 0–2–3–5–7–8–10 | C, D, E♭, F, G, A♭, B♭ |
| Harmonic Minor | W–H–W–W–H–W+H–H | 0–2–3–5–7–8–11 | C, D, E♭, F, G, A♭, B |
| Melodic Minor | W–H–W–W–W–W–H | 0–2–3–5–7–9–11 | C, D, E♭, F, G, A, B |
| Dorian | W–H–W–W–W–H–W | 0–2–3–5–7–9–10 | C, D, E♭, F, G, A, B♭ |
| Phrygian | H–W–W–W–H–W–W | 0–1–3–5–7–8–10 | C, D♭, E♭, F, G, A♭, B♭ |
| Lydian | W–W–W–H–W–W–H | 0–2–4–6–7–9–11 | C, D, E, F♯, G, A, B |
| Mixolydian | W–W–H–W–W–H–W | 0–2–4–5–7–9–10 | C, D, E, F, G, A, B♭ |
| Locrian | H–W–W–H–W–W–W | 0–1–3–5–6–8–10 | C, D♭, E♭, F, G♭, A♭, B♭ |
| Major Pentatonic | W–W–W+H–W–W+H | 0–2–4–7–9 | C, D, E, G, A |
| Minor Pentatonic | W+H–W–W–W+H–W | 0–3–5–7–10 | C, D♯, F, G, A♯ |
| Blues | W+H–W–H–H–W+H–W | 0–3–5–6–7–10 | C, D♯, F, F♯, G, A♯ |
Cum se citesc formulele de game
T reprezintă un ton întreg (2 semitonuri), iar S un semiton (1 semiton). Gama majoră este T–T–S–T–T–T–S. Începe pe orice notă și aplică tiparul ca să construiești gama în acea tonalitate.
Cele șapte moduri sunt rotații ale gamei majore: modul doric începe pe treapta a 2-a, mixolidic pe a 5-a și așa mai departe. Gamele pentatonice folosesc cinci dintre cele șapte note, iar gama blues adaugă o „notă blue” cromatică la pentatonica minoră.
Întrebări frecvente
Care este formula unei game majore?
T–T–S–T–T–T–S: ton, ton, semiton, ton, ton, ton, semiton. În semitonuri de la fundamentală: 0, 2, 4, 5, 7, 9, 11.
Ce sunt modurile?
Modurile sunt game construite pornind gama majoră de la fiecare dintre cele șapte trepte ale sale. Ionicul este chiar gama majoră, eolicul este minora naturală, iar doricul, frigicul, lidicul, mixolidicul și locricul au fiecare culoarea lor caracteristică.
Ce face gama blues diferită?
Gama blues este o gamă pentatonică minoră plus o „notă blue” — cvinta coborâtă (0–3–5–6–7–10). Acea notă cromatică suplimentară dă solourilor de blues și rock sunetul lor distinctiv.
